OARE NOI NU AVEM NICIO VINA?

   Aud tot mai des sintagma: "Toţi politicienii sunt la fel".

   Toţi sunt la fel de corupţi, mincinoşi si cu dispreţ fata de comunitatea pe care ar trebui sa o reprezinte. Toţi sunt piese ale angrenajului mafiot de sifonare a banului public, toţi urmăresc interesul, prosperitatea si bunăstarea lor personală.

   Înclin sa le dau dreptate atat politicienilor care folosesc aceasta sintagma, dar mai ales oamenilor simpli, dar o fac cu condiţia sa conştientizam cu toţii ca fiecare popor are politicienii pe care îi merită.

    Din punctul de vedere al politicianului acest  slogan nu reprezintă nimic altceva decat o tema favorita a partidului aflat la putere, interesat sa disipeze vina pe întreaga clasa politică si sa inducă ideea în randul alegătorilor ca nu este nevoie de nicio schimbare, sau spus mai pe şleau: "Lăsaţi-ne tot pe noi. Schimbarea nu este buna, ea aduce instabilitate politică." Astfel ne induc în mental dilema esenţială: "De ce sa mai votez dacă toţi sunt la fel?" Prinsi într-o astfel de capcană ni se face lehamite si-i lăsăm pe ei sa ne hotarasca soarta.

   Privind din partea cealaltă, a alegătorului, tot mai mulţi din cei cu care stau de vorba îmbrăţişează aceasta idee implantata în mintea lor de propaganda de partid si ridicand din umeri în semn de neputinţă îşi accepta soarta, ca pe o condamnare.

   Eu cred ca suntem datori sa căutăm. Sa încercăm de fiecare data altceva. Sa-i schimbăm ori de cate ori avem acest drept, pană cand, într-o zi, pe care poate o apuca nepoţii noştri, îi vom găsi pe cei care merită. Dar în niciun caz nu ne putem abandona în cuvintele lor goale si lipsite de conţinut numai pentru ca ne este lene sa gandim. E ca si cum am spune: " nu mă insor pentru ca toate femeile sunt curve" renuntand din lehamite sa-ti cauţi perechea, sau "toţi bărbaţii sunt porci" neacceptand posibilitatea ca printre ei sa fie si "boi".

Politicienii sunt produsul nostru. Ei sunt oglinda în care fiecare dintre noi ar trebui sa vedem propria atitudine civică. Noi suntem cei care îi votam cumparati cu kilul de zahăr, făină sau mălai.

   Cand noi, cei care îi alegem, ne vom schimba si nu vom mai accepta sa fim cumparati ca la talcioc, atunci, poate, mentalitatea clasei politice se va schimba iar oamenii politici vor pune preţ pe cuvinte ce acum nu intra în vocabularul lor: onoare, cinste, respect.

   Pană atunci singura noastră armă este: votul. La început dat numai pentru a le strica planurile "smecherilor tranziţiei dambovitene" care mizeaza tocmai pe dezinteresul nostru general, apoi dat pentru a nu lasa pe altul sa ne hotarasca soarta iar cand toate acestea vor fi deja infaptuite va veni si randul votului din convingere si din spirit civic, cetatenesc.

    Suntem datori sa ne schimbăm pentru a putea sa-i schimbăm  pe ei, pe politicieni. Sa renuntam la vocatia de mamaligari, sa batem cu pumnul în masa si sa nu mai asteptam s-o faca altul pentru noi.

    Cred ca ar trebui sa ne manifestam asa cum o fac grecii, care nu pot fi acuzati de apucaturi dictatoriale si numai pentru simplu fapt ca ei sunt cei care au inventat democratia si mai cred ca ar trebui sa ne propunem sa-i schimbăm pană îi găsim pe cei care merită, cu curajul italienilor care schimbau zeci de guverne într-un singur an, în timpul celei mai vaste operatiuni anticoruptie care a dus la starpirea mafiei din decizia politică.

   Clasa politică nu se va innoi niciodata dacă nu-i cerem noi, ei vor fi permanent prizonierii "mismasurilor" si ingineriilor puse la cale de mai marii lor atata timp cat noi inchidem ochii si le acceptam dispretul.