Cipru a ajuns in pragul falimentului. Se pare ca aceasta molima economica a cuprins si vestitul paradis fiscal cipriot.
Cu resurse putine si cu o populatie mica, Cipru a contat sa se dezvolte transformandu-se in paradis fiscal, ceea ce a facut ca activile bancare din aceasta tara sa cresca spectaculos, ajungand la sfarsitul lunii ianuarie 2013 la 126,4 miliarde euro, suma de sapte ori mai mare decat PIB-ul tarii.
Cautat de afaceristii lumii pentru facilitatile lui fiscale iar de ceilalti pentru peisajele sale generoase si pentru relicvele istorice, Cipru era prea satisfacut cu prosperitatea adusa de banii oligarhilor lumii si de turism ca sa se mai gandeasca la economia reala. Mult prea fragila, aceasta risca acum sa fie sufocata de eventuala prabusire a sistemului bancar.
Economia cipriota castiga prea putin din statutul ei de paradis fiscal. In pofida marimii lui, sectorul financiar contribuie doar cu 7,9 % la PIB-ul tarii. Altfel spus economia cipriota se bazeaza foarte putin pe acest sector, comparativ cu alte state care sunt recunoscute ca paradisuri fiscale.
Ca si in cazul Islandei, o alta economie minuscula in comparatie cu marimea sectorului ei bancar, investitorii care au apelat la bancile cipriote au urmarit dobanzile generoase oferite de acestea pentru depozite. Bancile cipriote plateau in ianuarie 2013 o dobanda medie de 4,5 % in conditiile in care dobanda de politica monetara a BCE este de 0,75%, iar bancile din Germania nu ofera mai mult de 1,5 % pentru depozitele bancare.
Trezindu-se cu visteria goala si cu o acuta nevoie de finantare, guvernul de la Nicosia s-a dus cu caciula-n mana la "troica" monetara mondiala, formata din FMI, BCE si BM, cerand ajutor. Pentru un ajutor de 10 miliarde de euro creditorii au pus conditia ca guvernul cipriot sa stranga la randul sau 5,8 miliarde de euro. De unde ? Pai... unde sunt banii din paradisele fiscale ? In banci ! Banii ar urma sa vina din taxarea depozitelor bancare.
Initial s-a intentionat taxarea cu 6,75% a depozitelor pana la 100 000 euro si cu 9,9% a celor care depasesc acest plafon. Ulterior s-a renuntat la taxarea depozitelor mai mici de 20 000 euro.
Parlamentul cipriot a respins acest plan de taxare in aplauzele cipriotilor care manifestau in fata cladirii. Cancelarul german Angela Merkel, cea care va avea cu siguranta ultimul cuvant de spus in criza Ciprului, a declarat ca este dezamagita de decizia parlamentului: " Regret votul parlamentului. Dar, desigur, il respect si vom astepta acum sa vedem ce propuneri va face Ciprul troicii..."
Presedintele cipriot a declarat ca exista un plan de rezerva pentru neacceptarea taxei de catre parlament. Acest plan are in vedere un eventual ajutor venit din partea Rusiei, tara care este interesata de importantele rezerve de gaze naturale de care insula dispune si de protejarea depozitelor bancare ale oligarhilor sai.
Rusii cu mirosul lor fin si sensibil la damful de gaze naturale au simtit comoara din adancurile Ciprului si sunt dispusi sa salveze insula daca cipriotii accepta o participarea a Gazpromului la viitoarele beneficii din exploatarea si valorificarea acestor resurse. Anul trecut impreuna cu un puternic partener francez au prezentat o oferta pentru finantarea exploatarilor de gaze, dar guvernul cipriot care nu simtea inspre ce prapastie se indreapta tara, a refuzat-o. Acum cu sula-n coaste si-au amintit de oferta si si-au trimis ministrul de finante la Moscova.
In conditiile in care cipriotii se vor arata dispusi la o astfel de colaborare sistemul lor bancar ar putea primi din Rusia lichiditatile necesare pentru a supravietui. Acest "cadou" ar veni prin actionarii rusi ai celor mai mari banci din Cipru.
In salvarea economiei si a sectorului financiar bancar cipriot s-a implicat si Arhiepiscopul Chrysostomos, cu binecuvantare de la Dumnezeu. Reprezentantul Bisericii Ortodoxe din Cipru a anuntat ca biserica este dispusa sa-si puna toata averea la bataie pentru a obtine fondurile necesare salvarii tarii. Biserica ortodoxa este cel mai mare "mosier" din Cipru si patroneaza nenumarate afaceri cu resurse naturale, bauturi alcoolice si controleaca 28% din a treia banca ca marime din Cipru.
" Intreaga avere a bisericii este la dispozitia tarii..." a declarat Arhiepiscopul dupa ce s-a intalnit cu presedintele tarii.
In lupta pentru salvarea insulei, a economiei acesteia si a sistemului ei financiar bancar sunt implicate trei mari forte. Fiecare cu interesele sale: UE sub conducerea Germaniei, care in perspectiva alegerilor din septembrie vrea s-o scoata pe Angela Merkel salvatoarea Ciprului si implicit a Europei; Rusia care ravneste la bogatiile ascunse sub apele marii, pozeaza in luminita de la capatul tunelului in care cipriotii isi pun nadejdea; si Dumnezeu prin trimisul sau in insula...
Ramane sa vedem cine, si cu ce costuri va salva... paradisul !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu